Confortul termic reprezintă starea de spirit care exprimă satisfacția față de mediul termic ambient și este stabilit printr-o evaluare subiectivă.

Studiile arată că oamenii de diferite culturi au în general zone de confort diferite; chiar și oameni aparținând aceleași familii se pot simți confortabil în condiții diferite, iar menținerea confortului tuturor în același timp nu este o chestiune ușoară.

În ceea ce privește nivelurile de satisfacție termică, precizează Centrul pentru Mediul Construit Berkeley „Standardele actuale specifică o „zonă de confort”, reprezentând intervalul optim și combinațiile de factori termici (temperatura aerului, temperatura radiantă, viteza aerului, umiditatea) și factorii personali (îmbrăcăminte și nivelul de activitate) care ar trebui să satsifacă cel puțin 80% din ocupanții unei clădiri.”

Acesta este obiectivul conturat de ASHRAE în standardul de aur al confortului din industrie:

Standardul 55, Condițiile termice ale mediului pentru ocupare umană. Standardul ASHRAE 55 specifică și ce condiții termice sunt considerate potrivite pentru a creea confort pentru ocupanți.

Confortul termic în interiorul clădirilor depinde de nivelul de izolare al clădirii, de eficiența sistemelor de încălzire/răcire, ventilație și condiționare și de nivelul de automatizare și integrare al celorlalte sisteme ale clădirii.